Imaginează-ți: îți ții bebelușul în brațe, iar el te privește cu ochi mari și curioși. Tu spui „mama”, iar el îți răspunde cu un sunet asemănător. Este un moment care îți topește inima, dar în spatele lui milioane de conexiuni cerebrale se activează, modelând felul în care copilul tău va învăța, gândi și vorbi ani de zile.
Acești primi 3 ani sunt o fereastră de oportunitate unică în viață. Creierul copilului trasează „drumurile” pentru limbaj, iar fiecare conversație, cântec sau joculeț ajută la pavarea și întărirea acestora.
Hai să vedem cum funcționează acest lucru și ce poți face chiar de astăzi.
De ce contează primii trei ani – mai ales pentru bilingvism
Neuroștiința arată că înainte de vârsta de trei ani creierul copilului este conectat în mod unic pentru a învăța mai mult de o limbă cu fluență de nativ. Bebelușii se nasc capabili să audă și să distingă toate sunetele din toate limbile, dar până la 6 luni creierul începe să „taie” traseele sonore nefolosite.
Copiii expuși în mod regulat la două limbi de la naștere sau din primii ani își construiesc ceea ce cercetătorii numesc „hărți duale ale limbii”, întărind în mod natural gramatica, vocabularul și pronunția în ambele limbi, fără confuzie.
De fapt, studiile arată că expunerea bilingvă constantă până la vârsta de 3 ani este cel mai bun predictor pentru fluență pe termen lung, accent corect și abilități solide de literație în ambele limbi. Copiii care încep mai târziu, de la 4–5 ani, pot ajunge la fluență, dar au mai multe șanse să vorbească cu accent sau să întâmpine dificultăți de gramatică. Bilingvii timpurii prezintă și beneficii cognitive încă de la doi ani, precum o mai bună concentrare, memorie și rezolvare a problemelor.
Când spunem că primii trei ani sunt o fereastră de aur, chiar asta înseamnă. Fiecare cântec de leagăn, fiecare rimă haioasă, fiecare carte bilingvă pavează „autostrăzile” cerebrale care vor modela învățarea copilului tău pentru toată viața. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine.
Totuși, deși începutul în primii trei ani oferă cea mai profundă fundație, copiii pot beneficia semnificativ de expunerea la o a doua limbă la orice vârstă, deoarece creierul rămâne deschis și adaptabil.
Cum învață bebelușii să distingă sunetele: știința „hărților sonore”
În primul an, creierul bebelușului tău este ca un oraș aflat în construcție. Drumuri în toate direcțiile, dar doar cele circulate sunt consolidate.
Așa cum am menționat mai sus, bebelușii aud sunetele din orice limbă în mod egal de la naștere până la 6 luni. Dar după această vârstă, creierul începe să se concentreze doar pe limbile pe care le aude regulat. Restul dispar treptat.
Acest proces se numește „ajustare neuronală” (neural tuning) și este unul dintre motivele pentru care bebelușii care aud un limbaj bogat și constant tind să aibă vocabular mai dezvoltat la vârsta de doi ani.
Chiar și fraze simple precum „Hai să batem din palme!” sau „Unde e ursulețul tău?” ajută creierul să decidă ce trasee sonore să păstreze. Cu cât copilul tău aude mai mult, cu atât harta devine mai precisă.
Dialogul „în doi” construiește puterea creierului
A vorbi cu bebelușul este și mai important decât a vorbi către el. Oamenii de știință numesc acest lucru „serve and return” – ca un joc de tenis, în care copilul răspunde cu un gângurit, un zâmbet sau un gest, iar tu îi răspunzi din nou.
Această interacțiune întărește conexiunile cerebrale și construiește mielinizarea: izolația care ajută mesajele să circule mai rapid. Un studiu publicat în Journal of Neuroscience a arătat că micuții care au avut mai multe astfel de interacțiuni aveau o izolație cerebrală mai puternică la 30 de luni, indiferent de mediul lor.
Așa că atunci când vezi un câine la plimbare, arată și spune: „Ce e asta?” Pauză. Lasă-ți bebelușul să reacționeze. Apoi spune: „E un câine! Ham-ham!” Sau chiar mai bine, spune tipul de câine: „E un dalmațian! Ham-ham!” Fiecare schimb mic construiește atenția, memoria și limbajul.
Avantajul bilingvismului
Dacă copilul tău este expus devreme la două limbi, e ca și cum i-ai extinde sistemul de autostrăzi cerebrale. În loc de un drum cu două benzi, dezvoltă rute suplimentare care îi cresc flexibilitatea, concentrarea și capacitatea de rezolvare a problemelor.
Copiii expuși regulat la o a doua limbă înainte de 3 ani au memorie de lucru și control cognitiv mai bune decât colegii monolingvi. Chiar și obiceiuri mici ajută: cântă un cântec în două limbi, citește aceeași poveste de două ori sau etichetează jucăriile cu ambele denumiri. Copilul va învăța să facă tranziția între „dog” și „chien” cu ușurință, flexându-și „mușchii” mentali de fiecare dată.
Pregătit să începi?
La Helen Doron English transformăm interacțiunile de zi cu zi în momente care dezvoltă creierul. Lecțiile noastre sunt concepute să pară joacă, dar se bazează pe cercetări și decenii de experiență.
Începe astăzi și oferă-i micuțului tău cel mai bun start, cuvânt cu cuvânt.
Referințe
• Abutalebi, J., & Green, D. W. (2007). Bilingual language production: The neurocognition of language representation and control. Journal of Neurolinguistics, 20(3), 242–275.
• Adesope, O. O., Lavin, T., Thompson, T., & Ungerleider, C. (2010). A systematic review and meta‐analysis of the cognitive correlates of bilingualism. Review of Educational Research, 80(2), 207–245.
• Archila‐Suerte, P., Zevin, J., Ramos, A. I., & Hernandez, A. E. (2011). The influence of age of acquisition and proficiency on the neural processing of second language morphosyntax. Brain and Language, 119(1), 16–29.
• Bialystok, E. (2017a). Second-language acquisition and bilingualism at an early age and the impact on early cognitive development (2nd ed.). Encyclopedia on Early Childhood Development.
• Bialystok, E. (2017b). The bilingual adaptation: How minds accommodate experience. Psychological Bulletin, 143(3), 233–262.
• Bialystok, E., Craik, F. I. M., & Luk, G. (2012). Bilingualism: Consequences for mind and brain. Trends in Cognitive Sciences, 16(4), 240–250.
• Byers‐Heinlein, K., & Lew‐Williams, C. (2013). Bilingualism in the early years: What the science says. Learning Landscapes, 7(1), 95–112.
• Hamilton, R. H., Elsabbagh, M., & Johnson, M. H. (2022). Language exposure and brain myelination in early development. Trends in Cognitive Sciences, 26(10), 830–842.
• Jasinska, K. K., & Petitto, L. A. (2013). How age of bilingual exposure can change the neural systems for language in the developing brain. Frontiers in Psychology, 4, Article 283.
• Kovelman, I., Baker, S. A., & Petitto, L. A. (2008). Age of first bilingual language exposure as a new window into bilingual reading development. Bilingualism: Language and Cognition, 11(2), 203–223.
• Kuhl, P. K., Conboy, B. T., Coffey‐Corina, S., Padden, D., Rivera‐Gaxiola, M., & Nelson, T. (2008). Phonetic learning as a pathway to language. Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences, 363(1493), 979–1000.
• Kuhl, P. K., Conboy, B. T., Padden, D., Nelson, T., & Pruitt, J. (2010). Brain mechanisms in early language acquisition. Neuron, 67(5), 713–727.
• Luk, G., De Sa, E., & Bialystok, E. (2011). Is there a relation between onset age of bilingualism and enhancement of cognitive control? Bilingualism: Language and Cognition, 14(4), 588–595.
• McCarthy, K. S., Mahon, E. A., Rosenberg, A. R., & Lombardi, S. M. (2014). Early immersion: A research‐informed foundation for dual‐language learners. Early Childhood Research Quarterly, 29(3), 410–418.
• Montanari, S., Simón‐Cereijido, G., & Hartel, A. (2018). The impact of early dual‐language learning on literacy development in English and Spanish. Applied Psycholinguistics, 39(3), 575–600.
• Poulin‐Dubois, D., Blaye, A., Coutya, J., & Bialystok, E. (2011). The effects of bilingualism on toddlers’ executive functioning. Journal of Experimental Child Psychology, 108(3), 567–579.
• Sebastián‐Gallés, N., Echeverría, S., & Bosch, L. (2005). The influence of initial exposure on lexical representation: Comparing early and simultaneous bilinguals. Journal of Memory and Language, 52(2), 240–255.